Definita cuvantului obligație
OBLIGÁȚIE s. f. 1. datorie; angajament, îndatorire. 2. (jur.) act prin care cineva se obligă ori este obligat să plătească o sumă sau să (nu) facă un anumit lucru. 3. (în forma obligațiune) hârtie de valoare care conferă posesorului ei calitatea de creditor față de instituția emitentă. (< fr. obligation, lat. obligatio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu obligație
POLIGLOBULÍE s. f. creștere a numărului de globule roșii din sânge; eritremie; policitemie. (< fr. polyglobulie) Vezi definitia »
INCARCERÁȚIE s. f. 1. detenție. 2. strangulare a unei hernii. (< fr. incarcération) Vezi definitia »
SÁNIE, sănii, s. f. 1. Vehicul cu tracțiune animală sau autopropulsat, având în loc de roți două tălpi de lemn sau de fier cu ajutorul cărora se deplasează prin alunecare pe zăpadă sau pe gheață. 2. Suport la anumite mașini-unelte, care poate aluneca în lungul unor ghidaje, asigurând o deplasare a mașinii, a sculei prelucrătoare ori a piesei de prelucrat. – Din bg. sani. Vezi definitia »
SUBSCRÍE vb. III. 1. tr. A semna, a aproba semnând (un act), a iscăli; (p. ext.) a-și da consimțământul, a încuviința. 2. intr. A face, a aduce o contribuție bănească (semnând și o listă specială). [P.i. -scriu, 5 -scrieți, ger. -scriind. / după lat. subscribere, fr. souscrire]. Vezi definitia »
TALASOGRAFÍE s. f. studiul mărilor și oceanelor. (< fr. thalassographie) Vezi definitia »