Definita cuvantului observare
OBSERVÁRE s. f. 1. acțiunea de a observa. ◊ observație (3). 2. (mil.) cercetare, supraveghere a inamicului și a obiectivelor lui în scopul obținerii de informații. 3. (stat.) prima fază a cercetării, constând din înregistrarea informațiilor cu privire la caracteristicile unităților unei colectivități statistice. (< observa)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu observare
BANALIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) banaliza. [< banaliza]. Vezi definitia »
BIZANTINIZÁRE s.f. Acțiunea de a bizantiniza. [< bizantiniza]. Vezi definitia »
FÂȘÂÍRE, fâșâiri, s. f. Acțiunea de a fâșâi; fâșâială; fâșâit. – V. fâșâi. Vezi definitia »
DEDUBLÁRE s.f. Acțiunea de a se dedubla și rezultatul ei. [< dedubla]. Vezi definitia »
DEȘTEPTÁRE, deșteptări, s. f. Faptul de a (se) deștepta; deșteptat. ♦ Momentul când se trezește cineva din somn. ♦ Semnal care anunță scularea de dimineață în internate, cazărmi etc. – V. deștepta. Vezi definitia »