lan (lánuri), s. n. – 1. Lanț, cablu. – 2. Semănătură, pămînt arabil. Sl. (pol., rut., rus.) lan „lanț” (Cihac, II, 165; Tiktin; DAR); pentru sensul al doilea, cf. curea, funie, prăjină, lanț. Cf. lanț. Vezi definitia »

BARREMIÁN (‹ localit. Barrêmé, Franța), etaj al Cretacicului inferior constituit din următoarele faciesuri: pelagic marnos cu cefalopode, recifal cu pachidonte și orbitoline și de fliș. Vezi definitia »

INTRACUTÁN, -Ă adj. în piele. (< germ. intrakutan) Vezi definitia »

grobián (grobiéni), s. m. – Grosolan, bădăran. Germ. grobian, în parte prin intermediul pol. grobian, rus. grubianŭ (Cihac, II, 130; Sanzewitsch 204; DAR). – Der. grobienie, s. f. (grosolănie). Vezi definitia »

daraban, darabani s. m. (deț.) gardian. Vezi definitia »