podbeál (podbéli), s. m. – Plantă, Tussilago farfara, Arnica montana. – Var. podbal. Sl., cf. bg. podbĕl, sb. podbjel, slov. podbel (Cihac, II, 270; Miklosich, Slaw. Elem., 37; Conev 46). Vezi definitia »

TENSIONÁL, -Ă adj. 1. referitor la tensiune (1). 2. referitor la presiunea lichidelor organice. (< fr. tensionnel) Vezi definitia »

BRAHICEFÁL, -Ă, brahicefali, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. Craniu cu diametrele longitudinal și transversal aproape egale. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care are un craniu brahicefal (1). – Din fr. brachycéphale. Vezi definitia »

VERBÁL, -Ă adj. 1. care se transmite prin viu grai; oral. ♦ notă ~ă = notă diplomatică nesemnată, echivalentă cu o declarație orală. 2. referitor la verb, al verbului; provenit din verb. ♦ flexiune ~ă = conjugare (1). ◊ cu valoare de verb. (< fr. verbal, lat. verbalis) Vezi definitia »

DOTÁL, -Ă adj. De dotă, prin care se constituie o dotă. [Cf. fr. dotal, lat. dotalis]. Vezi definitia »