AZOTOMÉTRU s. n. aparat pentru dozarea azotului conținut în substanțele organice. (< fr. azotomètre) Vezi definitia »

VARIOMÉTRU, variometre, s. n. 1. (Elt.) Dispozitiv cu inductanță variabilă care servește la reglarea fină a inductanței unui circuit. 2. Instrument care măsoară viteza de urcare și de coborâre a unui aparat de zbor. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. variomètre. Vezi definitia »

PIRÉTRU s.m. Plantă erbacee din familia compozeelor, al cărei capitul, uscat, produce o pudră insecticidă. [< fr. pirèthre, cf. gr. pyrethron < pyr – foc]. Vezi definitia »

SIÉPTRU, sieptre, s. n. (Reg.) Șerpar de piele (cu care se încing țăranii). [Pr.: si-ep-] – Et. nec. Vezi definitia »

ALBUMINOMÉTRU s. n. aparat folosit în albuminometrie. (după fr. albuminomètre) Vezi definitia »