Definita cuvantului ofertoriu
OFERTÓRIU s. n. parte a liturghiei catolice în care preotul oferă lui Dumnezeu pâinea și vinul pentru consacrație. ◊ cânt religios, din a doua parte a misei, care însoțește această oblație. (< lat. offertorium, it. offertorio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ofertoriu
tanilíu, tanilíe, tanilíi, adj. (reg.) delicat, fin. Vezi definitia »
GADOLÍNIU s. n. element din grupa lantanidelor. (< fr. gadoliniuni) Vezi definitia »
SASCHÍU, saschii, s. m. Numele a două plante erbacee cu tulpina întinsă pe pământ și cu frunze persistente lucioase, una cu flori albastre ( Vinca herbacea), cealaltă cu flori albastre, roșii sau albe ( Vinca minor). – Din magh. szászfü. Vezi definitia »
micșuníu, -íe, micșuníi, adj. (reg. înv.) de culoarea micșunelei. Vezi definitia »
BENEFÍCIU, beneficii, s. n. Câștig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva; profit financiar al unei întreprinderi, reprezentând diferența dintre veniturile realizate și cheltuielile ocazionate de acestea. ◊ Expr. Sub beneficiu de inventar = în mod provizoriu, sub rezerva controlului ulterior. – Din fr. bénéfice, lat. beneficium. Vezi definitia »