INCÚSĂ adj., s.f. (Medalie, monedă veche) care are o față în relief, iar cealaltă scobită. [< fr. incuse]. Vezi definitia »

CELESTÍNĂ s.f. Sulfat natural de stronțiu. [Pl. -ne. / < fr. célestine]. Vezi definitia »

AUTOLÍZĂ s.f. Dezintegrare a celulelor și țesuturilor vegetale și animale sub acțiunea enzimelor proprii. [< fr. autolyse, cf. gr. autos – însuși, lysis – dizolvare]. Vezi definitia »

RUMEJÍNĂ s. f. (Olt.) Bură, burniță. (din rumeji) Vezi definitia »

SĂTEÁNCĂ, sătence, s. f. Femeie care locuiește într-un sat (și are îndeletniciri legate de mediul rural); țărancă. – Sătean + suf. -că. Vezi definitia »