GEAMÍE, geamii, s. f. Construcție destinată celebrării cultului la musulmani, de obicei mai mare decât moscheea. – Din tc. cămi. Vezi definitia »

húnie s.f. (reg.) 1. vas de lemn cu țâța în fund, ca o pâlnie mare, în care se toarnă mustul pentru a se scurge în butoi. 2. unealtă de dogar; leică. 3. loc priporos, accidentat, râpos. Vezi definitia »

DECUSÁȚIE, decusații, s. f. Încrucișare în formă de X a două fascicule simetrice de fibre nervoase. – Din fr. décussation. Vezi definitia »

IODURÍE s. f. prezență a iodului în urină. (< fr. iodure) Vezi definitia »

ENDOSCOPÍE s. f. Metodă de examinare pe viu a unui organ cavitar sau tubular cu ajutorul endoscopului. – Din fr. endoscopie. Vezi definitia »