CĂȚELÁNDRU, cățelandri, s. m. Cățel (I 1) mai mare; p. ext. pui mai mare al unor animale sălbatice (asemănătoare cu câinele); cățelan. – Cățel + suf. -andru. Vezi definitia »

SUPERARBÍTRU s.m. Supraarbitru. [< germ. Superarbitrium]. Vezi definitia »

OFTALMOMÉTRU s. n. 1. instrument folosit în oftalmometrie. 2. instrument pentru determinarea vederii distincte a ochiului. (< fr. ophtalmomètre) Vezi definitia »

ALEXANDRU, Ioan (1941-2000, n. sat Topa Mică, jud. Cluj), poet român. Lirică a sensibilității spontane, a meditației filozofice („Infernul discutabil”, „Vămile pustiei”) și a istoriei („Imnele Transilvaniei”, „Imnele Țării Românești”, „Imnele Moldovei”). A tradus „Cîntarea cîntărilor”. Vezi definitia »

ARITMOMÉTRU, aritmometre, s. n. Aparat care efectuează mecanic operații aritmetice. – Fr. arithmomètre (< gr.). Vezi definitia »