ROȘTÉI, roșteie, s. n. (Reg.) Dispozitiv în forma unui cadru în care sunt fixate vergele de lemn sau de oțel și care se folosește ca închizătoare la uși și la ferestre; p. restr. gratie, zăbrea. ♦ Grătarul de la sobă, prin care cade cenușa. – Din magh. rostély. Vezi definitia »

BEILERBÉI, beilerbei, s. m. Guvernator general al unei provincii din Imperiul Otoman. [Var.: beglerbég, beglerbéi s. m.] – Din tc. beylerbeyi. Vezi definitia »

NONPARÉI s.n. v. nonpareil. Vezi definitia »

lupéi s.m. (reg.) pui de lup. Vezi definitia »

ALELÉI interj. Exclamație (precedând o invocație) care exprimă mânia, părerea de rău sau entuziasmul. Vezi definitia »