NĂZDRĂVĂNÍE, năzdrăvănii, s. f. 1. (În mitologia populară) Puterea, însușirea sau fapte unei ființe năzdrăvane. ♦ Faptă, ispravă, întâmplare etc. ieșită din comun, extraordinară, de necrezut; minunăție. 2. Faptă, vorbă, idee etc. glumeață, năstrușnică; glumă, poznă, năzbâtie, ștrengărie; p. ext. faptă, vorbă etc. șireată; șiretlic, vicleșug. – Năzdrăvan + suf. -ie. Vezi definitia »

DILATOMETRÍE s.f. Capitol al fizicii care se ocupă cu studiul dilatației corpurilor. [< fr. dilatométrie, cf. lat. dilatare – a dilata, gr. metron – măsură]. Vezi definitia »

BLESTEMĂȚÍE, blestemății, s. f. Purtare, faptă de om blestemat (1); ticăloșie, infamie. – Din blestemat + suf. -ie. Vezi definitia »

HĂRHĂLÁIE s. f. (Reg.) Hărmălaie. – Contaminare între harhăt și hărmălaie. Vezi definitia »

DISOMÍE s. f. monstruozitate caracterizată prin existența a două corpuri complete, alipite în unul sau mai multe puncte. (< fr. disomie) Vezi definitia »