AMINOACIDEMÍE, aminoacidemii, s. f. (Fiziol.) Prezență a aminoacizilor în sânge; cantitate de aminoacizi prezentă în sânge. [Pr.: -no-a-] – Din fr. aminoacidémie. Vezi definitia »

PATOLOGÍE s.f. Ramură a medicinei care studiază natura și simptomele bolilor. ◊ Patologie forestieră = disciplină care studiază bolile plantelor forestiere; patologie a cărții = cunoașterea și tratarea stricăciunilor care se pot ivi la o carte. ♦ (Rar) Stare patologică. ♦ Totalitatea modificărilor morbide care apar în țesuturi în anumite boli. V. simptom. [Gen. -iei. / < fr. pathologie, cf. gr. pathos – boală, logos – studiu]. Vezi definitia »

MONTANOLOGÍE s. f. cercetare științifică fundamentală și aplicată în domeniul agriculturii de tip montan. (< montan + -logie) Vezi definitia »

SIMPATICOTOMÍE s. f. secționare și îndepărtare pe cale chirurgicală a unei părți din lanțul ganglionar simpatic. (< fr. sympathicotomie) Vezi definitia »

HORMONOLOGÍE s. f. ramură a endocrinologiei care studiază proprietățile biochimice ale hormonilor. (< fr. hormonologie) Vezi definitia »