APOGÉU, apogee, s. n. 1. Punct culminant în dezvoltarea unui fenomen; culme. 2. Punctul cel mai depărtat de pământ la care se află un astru pe orbita sa. – Fr. apogée (< gr.). Vezi definitia »

IMPRIMÉU s.n. Țesătură de mătase, de bumbac etc. pe care s-au imprimat desene colorate. [< fr. imprimé]. Vezi definitia »

GINECÉU, ginecee, s. n. 1. Apartament rezervat femeilor în casele antice grecești. 2. Loc rezervat femeilor în vechile biserici creștine. 3. (Bot.) Pistilul¹ unei flori. – Din fr. gynécée, lat. gynaeceum. Vezi definitia »

SAPONACÉU, -ÉE adj. de natura săpunului. (< fr. saponacé) Vezi definitia »

așéu (-ée), s. n. – Sapă. – Var. (h)arșeu, (h)a(r)șău. Mag. ásó (Cihac, II, 476), cf. sb. aršov. Vezi definitia »