Definita cuvantului onorific
ONORÍFIC, -Ă adj. 1. (despre titluri, distincții, funcții etc.) care aduce onoruri, fără a trage un avantaj, profit material. ◊ care îndeplinește o funcție fără a fi retribuit. 2. căruia i s-a acordat un titlu în semn de respect, de considerație. (< fr. honorifique, lat. honorificus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu onorific
HIDROFTÁLMIC, -Ă, hidroftalmici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de hidroftalmie. – Din fr. hydrophtalmique. Vezi definitia »
IZOOSMÓTIC, -Ă adj. izotonic (1). (< germ. isosmotisch) Vezi definitia »
DISPNÉIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de dispnee. [Pron. -ne-ic. / < fr. dyspnéique]. Vezi definitia »
SEROLÓGIC, -Ă, serologici, -ce, adj. Privitor la serul sangvin, care se referă la serologie. Examen serologic. – Din fr. sérologique. Vezi definitia »
ANALÍTIC, -Ă, analitici, -e, adj. Care se bazează pe analiză, care procedează prin analiză. ◊ Chimie analitică = ramură a chimiei care se ocupă cu cercetarea elementelor și a combinațiilor lor. Limbă analitică = limbă care se servește de termeni speciali (prepoziții, conjuncții, pronume etc.) pentru a exprima raporturile gramaticale. ♦ (Mat.; Fiz.) Care folosește calculul algebric și infinitezimal. – Fr. analytique (lat. lit. analyticus). Vezi definitia »