Definita cuvantului uzanță
UZÁNȚĂ, uzánțe, s.f. 1. Mod de a proceda, de a lucra propriu pentru un anumit lucru, pentru o anumită activitate. 2. Obicei, datină, cutumă; uzaj (2). 3. (Jur.) Uzanțe diplomatice = totalitatea practicilor în relațiile diplomatice dintre state. (din fr. usance, it. usanza)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu uzanță
ȘARLÓTĂ s.f. Cremă preparată din lapte, ouă, frișcă și gelatină turnată într-o formă tapetată cu biscuiți sau cu felii de cozonac. [< fr. charlotte]. Vezi definitia »
scroáfă (-fe), s. f. 1. Femela porcului, poarcă, purcea. – 2. (Arg.) Casă de bani. Lat. scrōfa (Pușcariu 1565; REW 7748), cf. it. scrofa, ngr. σϰρόφα. – Der. scrofiță, s. f. (silvie, Sylvia curruca), în Banat. Vezi definitia »
MONILIÁZĂ s.f. 1. Boală a pomilor fructiferi, produsă de o ciupercă parazită. 2. Candidoză. [Pron. -li-a-, var. monilioză s.f. / < fr. moniliase]. Vezi definitia »
-NECRÓZĂ2 elem. necr(o)-. Vezi definitia »
zăbálă (-le), s. f.1. Inel, frînă a calului. – 2. Spuzeală la colțul gurii. – Var. Banat zobele. Sl. ząbŭ „dinte”, prin intermediul mag. zabola (Diez, Gramm., I, 446; Cihac, II, 539; Gáldi, Dict., 99). Sb. zabala (Conev 103) pare a proveni din rom.Der. zăbălos, adj. (cu zăbale); înzabăla, vb. (a pune zăbale; a domina, a stăpîni); zăbăluță, s. f. (lănțișor de frîu). Pentru extensiunea lui zăbală „spuzeală” (Olt., Munt., Dobr.) cf. ALR, I, 27. – Cf. zîmba, zimț. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z