Definita cuvantului uzanță
UZÁNȚĂ, uzánțe, s.f. 1. Mod de a proceda, de a lucra propriu pentru un anumit lucru, pentru o anumită activitate. 2. Obicei, datină, cutumă; uzaj (2). 3. (Jur.) Uzanțe diplomatice = totalitatea practicilor în relațiile diplomatice dintre state. (din fr. usance, it. usanza)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu uzanță
CENURÓZĂ s. f. boală produsă prin dezvoltarea cenurilor în diverse organe. (< fr. cénurose) Vezi definitia »
spinărúică, spinărúici, s.f. (reg.) spinare mică, spinărușă, spinăruță. Vezi definitia »
GEMÚLĂ s.f. 1. (Biol.) Parte componentă a embrionului la plante, alcătuită dintr-un buchet de frunzișoare învelite într-o teacă protectoare; muguraș. ♦ Formație rotundă prin care spongierii se înmulțesc asexuat. 2. (Genet.) Particulă celulară ipotetică, în care, după Darwin, se concentrează proprietățile viitorului organism. [< fr. gemmule, cf. lat. gemmula]. Vezi definitia »
ZMÉURĂ s. f. Fructul zmeurului. [Pr.: zme-u-] – Et. nec. Vezi definitia »
SPONDILÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a vertebrelor, care poate fi de natură tuberculoasă, infecțioasă etc. [< fr. spondylite]. Vezi definitia »