Definita cuvantului uzură
UZÚRĂ1 s.f. 1. ~ ◊ Pierdere de material la suprafața unei piese din cauza frecării. ♦ Uzură morală = pierdere a valorii mașinilor, instalațiilor, clădirilor etc. ca urmare a creșterii productivității muncii sociale sau a apariției altor mașini, mai perfecționate.
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu uzură
CARBÚRĂ, carburi, s. f. Substanță rezultată din combinarea carbonului cu un metal sau cu unele metaloide. ◊ Carbură de calciu = carbid. – Din fr. carbure. Vezi definitia »
DESCÂNTĂTÚRĂ, descântături, s. f. Descântec. – Descânta + suf. -ătură. Vezi definitia »
ALESĂTÚRĂ, alesături, s. f. Procedeu de ornamentare a țesăturilor populare românești prin separarea și îmbinarea cu mâna, după un model, a firelor de urzeală și de băteală. ♦ Motiv decorativ colorat, realizat în arta populară românească prin procedeul descris mai sus. – Ales2 + suf. -ătură. Vezi definitia »
ELECTROLÍZĂ s.f. (Fiz.) Migrațiune a ionilor unui electrolit către electrodul la care s-a aplicat o diferență de potențial potrivită. [< fr. électrolyse, cf. fr. électro-, gr. lysis – desfacere]. Vezi definitia »
LITISPENDÉNȚĂ s. f. (jur.) situație în care două instanțe diferite, dar de același grad, au fost sesizate să soluționeze același caz. (< fr. litispendance) Vezi definitia »