GRAMATICIÁN, -Ă, gramaticieni, -e, s. m. și f. Persoană specializată în studii de gramatică; autor de manuale, tratate sau studii de gramatică; gramatic. [Pr.: -ci-an] – Gramatică + suf. -ian (după fr. grammairien). Vezi definitia »

CIÁN s. n. Gaz incolor, otrăvitor, cu miros de migdale amare; cianogen. [Pr.: ci-an.] – Din fr. cyan. Cf. germ. Z y a n. Vezi definitia »

ACVITANIÁN, -Ă, acvitanieni, -e, subst., adj. (Geol.) 1. Subst. Ultimul etaj al oligocenului, considerat și primul etaj al miocenului. 2. Adj. Care se referă la vârsta și la formațiile acvitanianului (1), care aparține acvitanianului. [Pr.: -ni-an] – Din fr. aquitanien. Vezi definitia »

BAZEDOVIÁN, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de bazedov. (< fr. basedowien) Vezi definitia »

talián s.n. (reg.) 1. loc îngrădit de ape (râu, mare) pentru pescuit. 2. năvod mare. Vezi definitia »