Definita cuvantului optim
ÓPTIM, -Ă I. adj. cel mai bun; minunat, excelent, grozav. ◊ care asigură cea mai bună eficiență economică. II. s. n. stare a unui lucru, a unei situații considerate ca cea mai favorabilă. ♦ ~ ecologic = ansamblul condițiilor de vegetație în care o specie apare cel mai frecvent într-o regiune; ~ de populație = densitatea populației unei țări care permite cea mai bună folosire a resurselor naturale. (< fr. optime, lat. optimus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu optim
HAGIONÍM s. m. nume de sfânt. (< fr. hagionyme) Vezi definitia »
POFTÍM interj. Formulă de politețe care se folosește: a) pentru a da ceva cuiva; ia, na, ține; b) pentru a invita o persoană să vină sau să se așeze undeva; pentru a îndemna la acțiune; c) (adesea precedat de exclamația „ei”) pentru a exprima indignare, ciudă, reproș, nemulțumire, necaz, revoltă etc.; asta-i bună, na, uite. – Din pofti. Vezi definitia »
ANONÍM adj. 1. necunoscut, neidentificat, neștiut. (Autor ~.) 2. nesemnat. (Lucrare ~.) Vezi definitia »
GENERALÍSIM, generalisimi, s. m. Comandant suprem al forțelor armate din unele țări. – Din it. generalissimo, fr. généralissime. Vezi definitia »
PÚRIM s. n. Sărbătoare religioasă mozaică celebrată la începutul primăverii. – Din ebr. purim. Vezi definitia »