Definita cuvantului orchestrație
ORCHESTRÁȚIE s. f. 1. arta de a orchestra (1). ◊ transcriere pentru ansamblu orchestral a unei compoziții muzicale; instrumentație (1). ◊ modul cum sunt aranjate grupurile de instrumente ale unei orchestre. 2. ansamblu de procedee artistice prin care sunetele capătă, în poezie, expresivitate și valoare estetică. (< fr. orchestration)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu orchestrație
HEMIATROFÍE s. f. atrofie limitată la o jumătate a corpului sau a unui organ. (< fr. hémiatrophie) Vezi definitia »
ȘTIRBÉNIE, știrbenii, s. f. (Rar) Știrbitură (1). – Știrb + suf. -enie. Vezi definitia »
APORÍE, aporii, s. f. Dificultate de ordin rațional greu sau imposibil de rezolvat. – Din ngr. aporía, fr. aporie. Vezi definitia »
DEFECTOLOGÍE s. f. disciplină medico-pedagogică având ca profil educarea persoanelor cu deficiențe, senzoriale, intelectuale etc. (< rus. defektologiia) Vezi definitia »
MICRODISÉCȚIE, microdisecții, s. f. Disecție fină făcută la microscop. [Pr.: -ți-e] – Din fr. microdissection. Vezi definitia »