STAUROPLEGÍE s. f. hemiplegie care afectează unul din membrele superioare și membrul inferior opus. (< fr. stauroplégie) Vezi definitia »

MACROPSÍE, macropsii, s. f. (Med.) Tulburare a vederii constând în impresia că obiectele sunt mai mari decât în realitate; megalopsie. – Din fr. macropsie. Vezi definitia »

BALISTOCARDIOGRAFÍE s. f. înregistrare a oscilațiilor transmise corpului de contracțiile inimii și de propulsia sângelui în aortă; cardiobalistografie. (< fr. balistocardiographie) Vezi definitia »

TRANSDÚCȚIE s. f. 1. raționament transductiv. 2. (biol.) transfer de material genetic de la o celulă la alta prin intermediul unui vector (2) viral. (< fr. transduction) Vezi definitia »

OSTENTÁȚIE s.f. (Liv.) Atitudine de paradă, de provocare; prezentare demonstrativă a avantajelor, a bunurilor pe care le are cineva. [Gen. -iei, var. ostentațiune s.f. / cf. fr. ostentation, it. ostentazione]. Vezi definitia »