SCRIJELÍ, scrijelésc, vb. IV. Tranz. A face pe o suprafață zgârieturi sau tăieturi superficiale cu o unealtă ascuțită sau tăioasă: a zgâria, a cresta. [Var.: scrijelá vb. I] – Din scrijea (reg. „felie subțire de pâine, de fructe etc.” < scr., ucr.). Vezi definitia »

cepelí, cepelésc, vb. IV (reg.) a vorbi peltic, a sâsâi. Vezi definitia »

BENGALÍ s. m., adj. (Rar) 1. S. m. Nume dat mai multor păsări, înrudite cu vrabia, cu penajul colorat în albastru ori cafeniu, originare din India. 2. Adj. (În sintagma) Limba bengali = limba vorbită în Bengal (India). [Acc. și: bengáli] – Din fr. bengali. Vezi definitia »

POLI- Element prim de compunere savantă însemnând „mai mulți”, „mai multe”. [< fr. poly-, it. poli-, cf. gr. polys]. Vezi definitia »

SALI-/SALE- elem. „sare”. (< fr. sali-, sale-, cf. lat. sal) Vezi definitia »