PĂLIMÁR¹, pălimare, s. n. 1. Stâlp de pridvor sau de prispă, care susține streașina acoperișului. 2. Împrejmuire de scânduri la prispa unei case țărănești, la un balcon, la un pod etc.; parmaclâc, balustradă (la un balcon). ♦ (Înv.) Întăritură, parapet. 3. Pridvor, cerdac; foișor. – Et. nec. Vezi definitia »

CONFUZIONÁR, -Ă adj., s. m. f. (fam.) (cel) care face confuzii. (< it. confusionario) Vezi definitia »

KÁLA-AZÁR subst. Boală gravă, endemică în regiunile tropicale, provocată de un parazit care se localizează și se multiplică în celulele endoteliale din splină și din ficat. [Pr.: -la-a-] – Din fr. kala-azar. Vezi definitia »

zvonár (rar) s. m., pl. zvonári Vezi definitia »

MEDULÁR, -Ă, medulari, -e, adj. Care aparține măduvei spinării sau măduvei osoase, care se referă la măduva spinării sau la măduva osoasă ori are caracterele ei; care alcătuiesc măduva. ◊ Canal medular = canal în interiorul coloane vertebrale, în care se află măduva spinării; canal rahidian. – Din fr. médullaire. Vezi definitia »