Definita cuvantului ornament
ORNAMÉNT s. n. 1. element decorativ din motive sculptate, pictate etc. și aplicate pe obiecte, pe tipărituri, manuscrise, monumente etc. 2. figură de stil folosită pentru a înfrumuseța o frază, o cuvântare. 3. (muz.) notă sau grup de note care „înfrumusețează”, cu înflorituri de scurtă durată, linia melodică. (< fr. ornement, it. ornamento, lat. ornamentum)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ornament
BRIZÁNT, -Ă, brizanți, -te, adj. (Despre explozive) Care se descompune într-un timp foarte scurt, dezvoltând gaze sub presiune; (despre bombe) care conține un astfel de exploziv. – Fr. brisant. Vezi definitia »
RAȚIONAMÉNT, raționamente, s. n. Înlănțuire logică de judecăți, care duce la o concluzie; p. ext. șir de argumente de care se servește cineva în judecarea unei chestiuni sau pentru a-și susține punctul de vedere. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. raisonnement (refăcut după rațiune) Vezi definitia »
ANTIACCIDÉNT adj. invar. (Despre sisteme complexe de caracteristici tehnice) Care preîntâmpină accidentele. [Pr.: -ti-ac-] – Anti- + accident. Vezi definitia »
GISÁNT s. m. efigie funerară orizontală, reprezentând pe cel îngropat. (< fr. gisant) Vezi definitia »
DEPORTANT, -ă, deportanți, -te, adj. Care produce efectul de deportanță. Vezi definitia »