CAVALERÍE², cavalerii, s. f. (Înv.) 1. Instituția (sau ordinul) cavalerilor. 2. Decorație, ordin în gradul de cavaler. – Din it. cavalleria. Vezi definitia »

ÓRDIE, ordii, s. f. (Înv.) Hoardă, oaste (turcească sau tătară); tabără militară. ♦ Mulțime mare de oameni; gloată. – Din bg., scr. ordija. Vezi definitia »

BAROGNOZÍE s.f. Posibilitatea de a aprecia, fără a vedea, greutatea obiectelor. [Gen. -iei. / < fr. barognosie, cf. gr. baros – greutate, gnosis – cunoaștere]. Vezi definitia »

în prostie expr. (peior.) excesiv, exagerat de mult. Vezi definitia »

INVÍDIE, invidii, s. f. Sentiment egoist de părere de rău, de necaz, de ciudă, provocat de succesele sau de situația bună a altuia; pizmă. – Din it., lat. invidia. Vezi definitia »