Definita cuvantului ornamentică
ORNAMÉNTICĂ s. f. 1. mod de concepere și de dispunere a motivelor ornamentale (în arhitectură și artele decorative); arta ornamentației. 2. totalitatea formelor ornamentale specifice unui popor, unui stil. 3. (muz.) totalitatea sunetelor care împodobesc linia melodică inițială. (< germ. Ornamentik)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ornamentică
VÚTĂ, vute, s. f. (Constr.) Lucrare de zidărie în forma de boltă. – Din fr. voûte. Vezi definitia »
DOCÉNȚĂ, docențe, s. f. Titlul, gradul sau funcția de docent; examen pentru obținerea acestui titlu sau grad. – Docent + suf. -ență. Vezi definitia »
ÎNCREMENEÁLĂ, încremeneli, s. f. (Rar) Încremenire. – Încremeni + suf. -eală. Vezi definitia »
TUBULATÚRĂ, tubulaturi, s. f. Ansamblu de țevi care comunică între ele sau care fac parte dintr-un sistem tehnic. – Din it. tubulatura. Vezi definitia »
AFLUÉNȚĂ s. f. 1. acces al apei superficiale sau subterane într-un râu, lac ori mare. 2. mulțime de oameni; îmbulzeală, aflux. 3. cantitate mare, abundență. (< fr. affluence, lat. affluentia) Vezi definitia »