Definita cuvantului ortogonal
ORTOGONÁL, -Ă adj. care formează unghiuri drepte. ♦ proiecție ~ă = proiecție prin ducerea de perpendiculare de la fiecare punct de proiectat pe planul de proiecție. ◊ (despre curbe, suprafețe) care se întretaie astfel încât tangentele lor în punctul de intersecție să fie perpendiculare; (despre funcții) cu produs scalar nul. (< fr. orthogonal)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ortogonal
ARHIEPISCOPÁL, -Ă, arhiepiscopali, -e, adj. Care ține de un arhiepiscop sau de o arhiepiscopie; dat de un arhiepiscop. [Pr.: -hi-e-] – Lat. lit. archiepiscopalis (fr.archiépiscopal). Vezi definitia »
AEROSPAȚIÁL, -Ă, aerospațiali, -e, adj. Referitor la navigația în spațiul terestru și cosmic; aerocosmic. [Pr.: a-e-ro-spa-ți-al] – Din fr. aérospatial. Vezi definitia »
GRAMATICAL, â??Ă? adj. Referitor la gramaticĂ?. -Din fr. Grammatical, lat. Grammaticalis Vezi definitia »
BATROCEFÁL, -Ă adj., s. m. f. (cel) care prezintă batrocefalie. (< batro- + – cefal) Vezi definitia »
SPAȚIO-TEMPORÁL, -Ă adj. referitor la spațiu și la timp. (< fr. spatio-temporel) Vezi definitia »