acolisí, (-sésc, -ít), vb. – A prinde, a apuca. < Ngr. ἀϰολλῶ „a se lipi”, aorist ἀϰόλλησα. Sec. XVII, azi puțin folosit. – Der. acolisitor, adj. (tenace, încăpățînat); acolisitură, s. f. (încăpățînare, stăruință). Vezi definitia »

ISTORISÍ, istorisesc, vb. IV. Tranz. A povesti, a expune, a nara. – Din ngr. istórisa (aor. lui istoró). Vezi definitia »

SFETERISÍ, sfeterisesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A sustrage, a-și însuși ceva prin mijloace incorecte; a șterpeli. – Din ngr. sfeterízome. Vezi definitia »

corespondarisí, corespondarisésc, vb. IV (înv.) a coresponda. Vezi definitia »

văznesí (-sésc, -ít), vb. – A preamări. – Var. vîznesi și der. Sl. vŭznesti (Tiktin). Sec. XVII, înv. – Der. văznesenie, s. f. (ascensiune), din sl. vŭznesenije, înv. Vezi definitia »