OBLIGARISÍ, obligarisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A obliga. – Fr. obliger (lat. lit. obligare). Vezi definitia »

cuminicarisí, cuminicarisésc, vb. IV (înv.) a comunica. Vezi definitia »

HONIPSÍ, honipsesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A mistui. ◊ Expr. A nu putea honipsi pe cineva = a nu simpatiza, a nu putea suferi pe cineva. – Din ngr. hónevsa, -psa (aor. lui honévo). Vezi definitia »

călăsí, călăsésc, vb. IV (înv.; reg.) a lua în zeflemea, a batjocori, a zeflemi. Vezi definitia »

OBOSÍ, obosesc, vb. IV. Intranz. și refl. A pierde puterile (fizice sau intelectuale) în urma unui efort îndelungat; a osteni. ◊ Tranz. M-au obosit drumurile. ♦ Refl. A depune eforturi (intense) pentru a face ceva. – Din bg. oboseja, scr. obositi. Vezi definitia »