cioardă s. f. sg. (țig.) furt. Vezi definitia »

METILCETÓNĂ s. f. Compus organic lichid cu miros caracteristic, utilizat ca solvent și ca intermediar la fabricarea unor medicamente și rășini sintetice; butanonă. – Din fr. méthylcétone. Vezi definitia »

răzálă, răzále, s.f. (reg.) cuțit pentru retezatul stupilor; rozătoare pentru legume. Vezi definitia »

pirándă (piránde), s. f. – Amantă, concubină. – Var. chirandă. Țig. piranó, pirandó, pirani (Tiktin; Graur, 182; Juilland 171), din pirav- „a se împreuna”, cf. țig. sp. pirandó „adulter” (Besses 132). Der. din ngr. ϰυρά μου „doamna mea” (Pascu, Etimologii, 49), sau din gr. χείρανθος (Bogrea, Dacor., IV, 179; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 226; Gáldi 102) nu e posibilă. Vezi definitia »

STRÓFĂ s. f. 1. (în tragedia greacă antică) partea cântată de cor, precedând antistrofa și epoda. 2. fiecare dintre diviziunile unei poezii, din mai multe versuri. (< fr. strophe, lat. stropha) Vezi definitia »