MÍNĂ³, mine, s. f. Veche monedă grecească de aur sau de argint, a cărei valoare era egală cu o sută de drahme. – Din fr. mine, lat. mina. Vezi definitia »

VERTÉBRĂ s.f. Fiecare dintre oasele în formă de inel care alcătuiesc coloana vertebrală, în canalul căreia se află măduva spinării. // În forma vertebr-, vertebro-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „care are vertebre”; „(referitor la) șira spinării”, „coloana vertebrală”, „vertebrat”. [< fr. vertèbre, cf. it., lat. vertebra < vertere – a întoarce]. Vezi definitia »

SERPÉTĂ s.f. Cuțit special, cu vârf în formă de pană îndoită, folosit pentru altoire; cosoraș. [< fr. serpette]. Vezi definitia »

NONȘALÁNȚĂ s.f. (Liv.) Nepăsare, indolență; apatie. [< fr. nonchalance]. Vezi definitia »

PERCALÍNĂ s. f. varietate de lustrin ușor, pentru căptușeli. (< fr. percaline) Vezi definitia »