NĂLUCITÓR, -OÁRE, nălucitori, -oare, adj. (Rar) Care uimește (prin frumusețe, strălucire etc.); încântător, fermecător. – Năluci + suf. -tor. Vezi definitia »

VÂNTIȘÓR s. n. Vântuleț. – Vânt + suf. -ișor. Vezi definitia »

ȚESĂTÓR, -OÁRE, țesători, -oare, s. m. și f. Persoană care țese, care se ocupă cu meșteșugul țesutului; muncitor care lucrează la un război de țesut. – Țese + suf. -ător. Vezi definitia »

STOLIȘÓR, stolișoare, s. n. Diminutiv al lui stol. – Stol + suf. -ișor. Vezi definitia »

DISIPATÓR s. n. corp, sistem tehnic disipativ. ♦ ~ hidraulic de energie = element al unei construcții hidrotehnice destinat a reduce viteza curenților de apă în aval de un baraj, de un deversor etc. (< fr. dissipateur) Vezi definitia »