OPRÓBRIU s. n. dispreț, dezaprobare publică pentru necinste și fapte nedemne. (< lat. opprobrium, fr. opprobre) Vezi definitia »

PRIMÓRDIU s.n. Nume dat primelor frunze ale unei plante. [Var. primordie s.f. / < germ. Primordium, cf. lat. primordium, primordia – origine]. Vezi definitia »

perpelíciu, perpelíciuri, s.n. și perpelíci, s.m. (reg.) 1. (s.n.; la pl.) vreascuri, surcele uscate, care fac flacără mare. 2. (s.m.) om neastâmpărat, copil zburdalnic. Vezi definitia »

curugíu, curugíi, s.m. (înv.) soldat turc cu serviciul militar împlinit; veteran. Vezi definitia »

NÚNCIU s.m. v. nunțiu. Vezi definitia »