HERÚL, -Ă, heruli, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană dintr-un neam germanic din uniunea de triburi a goților. 2. Adj. Care se referă la heruli (1), care aparține herulilor. – Din fr. Hérules. Vezi definitia »

AMPLEXICAÚL, -Ă adj. (Bot.; despre frunze) Care îmbrățișează tulpina. [Pron. -ca-ul. / < fr. amplexicaule, cf. lat. amplector – a îmbrățișa, caulis – tulpină]. Vezi definitia »

VESTIBÚL s.n. 1. (Ant.) Curtea din fața casei, unde erau primiți vizitatorii care nu erau introduși în casă. 2. Încăpere prin care se trece pentru a intra într-un edificiu, într-o casă; hol, antreu. 3. (Anat.) Spațiu sau cavitate la intrarea într-un canal sau într-o altă cavitate. ♦ Prima cavitate a urechii interne. [Pl. -luri, -le. / < fr. vestibule, cf. lat. vestibulum]. Vezi definitia »

INFUNDÍBUL¹ s. n. structură anatomică în formă de pâlnie. (< fr., lat. infundibulum) Vezi definitia »

CÚMUL s.n. Deținerea mai multor funcții, atribuții etc. de către o singură persoană. [< fr. cumul, cf. lat. cumulus – grămadă]. Vezi definitia »