ZVÂCNÍT¹ s. n. Zvâcnire, zvâcnet. – V. zvâcni. Vezi definitia »

MONAZÍT s.n. Fosfat natural de ceriu, care conține și toriu. [< fr. monazite]. Vezi definitia »

mărgărít (mărgăríte), s. n. – 1. Perlă. – 2. Plantă (Loranthus europaeus). – Var. mărgărint. Ngr. μαργαρίτης (Candrea; Scriban), cf. bg., sb. margarit. Este cuvînt identic cu mărgăritar, s. n. (perlă, plantă; Loranthus europaeus, Convallaria maialis), mr. mărgăritar(e), din ngr. μαργαριτάρι (Murnu 35; Meyer 260), cf. alb., bg. margaritar. – Der. mărgăritărea, s. f. (iris). Mărgărită (var. margarită), s. f. (margaretă, Chrysanthemus leucanthemum), din fr. marguerite, a fost apropiat fonetic de mărgăritar. Cf. mărgea. Vezi definitia »

PRIMOGÉNIT, -Ă adj., s. m. f. (copil) născut primul. (< lat. primogenitus) Vezi definitia »

ÎNMĂRMURÍT, -Ă, înmărmuriți, -te, adj. Care a rămas nemișcat de frică, de groază, de uimire; înlemnit, încremenit. ♦ (În basme) Care a fost transformat în piatră. – V. înmărmuri. Vezi definitia »