izvorár, izvorári, s.m. (înv.) meșter de găsit izvoarele pentru puțuri. Vezi definitia »

BICENTENÁR, -Ă adj. Care durează de două sute de ani, care a împlinit două sute de ani. // s.n. Împlinire a două sute de ani de la un eveniment (important); a doua sută aniversare a unui eveniment. [Cf. fr. bi-centenaire]. Vezi definitia »

EMBATICÁR, -Ă, embaticari, -e, s. m. și f. (În trecut) Persoană care arenda o proprietate cu embatic; titularul dreptului de embatic. – Embatic + suf. -ar. Vezi definitia »

dinár (dinári), s. m. – 1. Monedă de argint arabă. – 2. Unitate monetară curentă în Iugoslavia, Algeria etc. – Var. (înv.) denar, dinariu.Gr. δηνάριον, în parte prin intermediul sl. dinarĭ. Vezi definitia »

ALFABETÁR s. n. 1. set cu literele alfabetului decupat pentru predarea scris-cititului. 2. instrument de evidență care indică litera la care au fost arhivate unele documente. (< alfabet + -ar) Vezi definitia »