DRÁGĂ s.f. 1. Instalație plutitoare folosită pentru a săpa sub apă și pentru a îndepărta nisipul, pietrele și alte depuneri care împiedică navigația. 2. Plasă de formă specială cu care se pescuiesc vietățile de pe fundul apelor. 3. Dispozitiv (format dintr-un cablu lung, remorcat de nave speciale) folosit la înlăturarea minelor submarine de pe o cale navigabilă. [Pl. -ge. / < fr. drague, it. draga, cf. engl. drag – a trage]. Vezi definitia »

VAGOTONÍNĂ s. f. hormon vagomimetic secretat de pancreas. (< fr. vagotonine) Vezi definitia »

LĂÚTĂ, lăute, s. f. Instrument muzical cu coarde asemănător cu cobza; p. gener. instrument muzical cu coarde. [Var.: alăútă s. f.] – Din tc. lâuta, ngr. laúto. Vezi definitia »

CORÁSLĂ s. f. Laptele unei femele de animal mamifer, în primele zile după ce a fătat, sau al unei mame imediat după naștere (când nu este bun de consumat). [Var.: colástră, culástră s. f., colástru s. m.] – Lat. *colastra (= colostra). Vezi definitia »

FALÉRĂ s. f. 1. (ant.) element de podoabă în formă de medalie, care se purta aplicat sau ca pandantiv la costum ori harnașament, ca ornament de fibulă. 2. ornament care se prinde la gât. (< it. falera, lat. phalera) Vezi definitia »