DIZOLVÁNT, -Ă adj. 1. (adesea s.m.) Care are proprietatea de a dizolva; solvent. 2. (Fig.) Nimicitor, ruinător, care descompune. [Cf. fr. dissolvant]. Vezi definitia »

DEVOTAMÉNT s. n. atitudine de atașament sincer față de cineva sau ceva, care merge până la sacrificiu; abnegație. (după fr. dévouement) Vezi definitia »

elocuént (-tă), adj. – Convingător, grăitor. – Var. elocvent. Lat. eloquens, prin intermediul fr. éloquent. Var. se datorează pronunțării germ. a latinei. – Der. elocuență (var. elocvență, înv., elocință), s. f.; elocuțiune, s. f., din lat. elocutio (sec. XIX). Vezi definitia »

Pigment antioxidant cu o serie de actiuni benefice in ce priveste prevenirea cancerului, a bolilor vasculare si cardiace, a problemelor osoase si a diabetului (cel mai mult se contin in rosii). Vezi definitia »

TRITURÁNT, -Ă adj. (anat.) față ~ă = suprafața unui dinte care efectuează masticația. (< fr. triturant) Vezi definitia »