plecătúră, plecătúri, s.f. (înv. și reg.) 1. îndoire, încovoiere, curbare. 2. înclinare spre ceva, atracție pentru ceva. 3. oaie care dă lapte; plecătoare, mânzare. Vezi definitia »

PIRIDOXÍNĂ s. f. vitamina B⁶; adermină. (< fr., engl. pyridoxine) Vezi definitia »

RĂCEÁLĂ, răceli, s. f. 1. Temperatură scăzută; frig. ♦ Senzație de frig. 2. Fig. Lipsă de afecțiune, nepăsare, indiferență. 3. Nume generic dat unor boli contagioase localizate pe căile respiratorii superioare, manifestate prin guturai, traheită, bronșită, tuse cu expectorație, febră etc. – Răci + suf. -eală. Vezi definitia »

TRÂNTITÚRĂ, trântituri, s. f. Trântă, trânteală, izbitură. – Trânti + suf. -itură. Vezi definitia »

MANUTÁNȚĂ s.f. Brutărie în care se face pâine pentru armată. [Cf. fr. manutention]. Vezi definitia »