PÍLUM s. n. suliță scurtă de aruncat a legionarilor romani. (< lat., fr. pilum) Vezi definitia »

IBÚM s. n. Dispoziție a legilor vechilor evrei, potrivit căreia văduva fără copii trebuia să se căsătorească cu fratele bărbatului ei. – Din fr. ibum. Vezi definitia »

HUM s.n. (Geol.) Martor carstic sub formă de bloc izolat, rămas din masa calcarului. [Cf. germ. Hum, fr., engl. hum]. Vezi definitia »

ADDÉNDUM s. n. Document adițional (la un contract, act etc.) care adaugă, specifică, elimină sau modifică anumite condiții particulare, speciale sau generale (ale contractului, actului etc.). (lat. addendum < n. al lui addendus, gerunz. al lui addere) [și MW; în DOOM 2] Vezi definitia »

CURATÓRIUM s.n. Instituție spitalicească în care bolnavii erau primiți în vederea unei îngrijiri și a unui tratament special. [Pron. -ri-um. / cf. fr. curatorium, germ. Kuratorium < lat. curare – a îngriji]. Vezi definitia »