POLICROMÍE, policromii, s. f. 1. Procedeu de îmbinare a mai multor culori, folosit în pictură. ♦ Caracter policrom al unei lucrări de artă. ♦ Însușirea de a fi policrom. 2. Procedeu tipografic pentru imprimarea imaginilor în culori. ♦ (Rar) Lucrare tipografică executată în mai mult de patru culori. – Din fr. polychromie. Vezi definitia »

NECROMANȚÍE s.f. Practică obscurantistă prin care se pretinde că se poate prevedea viitorul evocând spiritele morților. [Gen. -iei. / cf. fr. nécromancie, lat. necromantia, gr. nekromanteia < nekros – mort, manteia – ghicire]. Vezi definitia »

INDÚSTRIE s. f. 1. ramură a producției materiale și a economiei naționale, care cuprinde totalitatea întreprinderilor (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu producția uneltelor de muncă, cu extracția materiilor prime, a materialelor și combustibililor și cu prelucrarea ulterioară a produselor obținute. 2. ramură industrială, domeniu al industriei (1). 3. (rar) profesiune, meserie. (< fr. industrie, lat. industria) Vezi definitia »

OTORAGÍE, otoragii, s. f. (Med.) Scurgere a unei cantități de sânge din ureche în urma unei tumori, a vegetațiilor, a polipilor etc. – Din fr. otorragie. Vezi definitia »

IDENTIFICÁȚIE s. f. Proces psihic prin care o persoană se confundă cu o altă persoană. – Din fr. identification. Vezi definitia »