MONOTEMATÍSM s.n. Tendință de unificare a unei compoziții muzicale ample prin sintetizarea unei singure teme. [Cf. it. monotematismo]. Vezi definitia »

ROTACÍSM, (2) rotacisme, s. n. 1. Fenomen fonetic care constă în transformarea unei consoane intervocalice în „r”. 2. Transformarea, în limba română, a lui „n” intervocalic în „r”, la cuvintele moștenite din limba latină. – Din. fr. rhotacisme. Vezi definitia »

SCIZIONÍSM s. n. politică scizionistă. (< fr. scissionnisme) Vezi definitia »

FONETÍSM s. n. 1. totalitatea formelor utilizate într-o limbă. 2. mod de pronunțare propriu unei limbi, unui dialect sau grai. (< fr. phonétisme) Vezi definitia »

MUZICALÍSM s. n. concepție artistică potrivit căreia muzica poate fi reprezentată pictural prin culori, arabescuri etc. (< fr. musicalisme) Vezi definitia »