AURÍCULĂ s.f. Pavilionul urechii, urechea externă. [Pron. a-u-, pl. -le. / < fr. auricule, cf. lat. auricula – ureche]. Vezi definitia »

chiúrcă s.f. (înv.) bețișor cioplit dintr-un lemn tare, folosit la lustruirea zăbalei calului (la cavalerie). Vezi definitia »

FILÍPICĂ s. f. discurs violent, acuzator, împotriva cuiva. (< fr. philippique) Vezi definitia »

HETEROAUXÍNĂ s.f. Hormon asemănător auxinei, care accelerează creșterea plantelor. [< germ. Heteroauxin, cf. gr. heteros – altul, auxein – a crește]. Vezi definitia »

IENÚPERĂ, ienupere, s. f. Fructul ienupărului (folosit în industria farmaceutică și la prepararea unor băuturi spirtoase). [Var.: (reg.) iníperă, -e s. f.] – Din ienupăr. Vezi definitia »