FÁSCIE¹, fascii, s. f. l. (La pl.) Mănunchi de nuiele de mesteacăn, legat cu o curea, având la mijloc, în partea superioară, o secure și purtat de lictorii care însoțeau pe unii magistrați romani. 2. Fascină. – Din lat. fascis. Vezi definitia »

BRADIPSIHÍE s. f. încetinire a ritmului proceselor psihice. (< fr. bradypsychie) Vezi definitia »

ORTONASTÍE s. f. nastie cu plan de simetrie staționară, verticală. (< fr. orthonastie) Vezi definitia »

córcie, córcii, s.f. (reg.) 1. speteze ce se pun pe o sanie pentru a aduce fân. 2. sac întins pe două bețe, în care se pune fân cailor; agățat de oiște, e folosit în timpul călătoriei. 3. sanie de cărat lemne; căruță pe două roate de cărat butuci. 4. scară de coborât obiecte grele (butoaie). 5. iesle din nuiele pentru oi. 6. covercă, covergă (v.). Vezi definitia »

ITINDÉNȚIE s. f. v. intendență. Vezi definitia »