COMPENETRÁȚIE s.f. (Med.) Întrepătrundere a senzațiilor de miros, văz și auz; sinestezie. [< fr. compénétration]. Vezi definitia »

PARAPSIHOLOGÍE s. f. Ramură a psihologiei care studiază fenomenele psihice paranormale (percepția extrasenzorială, telepatia etc.) care nu sunt încă explicate științific; metapsihologie. – Din fr. parapsychologie. Vezi definitia »

SPLANHNOLOGÍE s. f. parte a anatomiei care studiază viscerele. (< fr. splanchnologie) Vezi definitia »

PARAGRAFÍE, paragrafii, s. f. 1. Stare de afazie manifestată prin deformarea sau substituirea cuvintelor scrise. 2. (Jur.; înv.) Prescripție. – Din ngr. paragraff. Vezi definitia »

MICRODONTÍE s.f. Dezvoltare insuficientă a dinților. [Gen. -iei. / < fr. microdontie, cf. gr. mikros – mic, odous – dinte]. Vezi definitia »