lom (lómuri), s. n. – 1. (Banat, Maram.) Rest, fragment, bucată. – 2. (Dobr.) Palancă. Sb., rus. lom (Candrea, Scriban). Vezi definitia »

REONÓM, -Ă adj. (despre legăturile sistemelor de puncte materiale) care variază în timp, însă după o lege independentă de forțele care acționează în cadrul sistemelor de puncte. (< engl. rheonome) Vezi definitia »

CITOCRÓM s.m. (Biol.) Proteină complexă, cu rol determinant în realizarea respirației celulare. [< fr. cytochrome]. Vezi definitia »

ODONTÓM s. n. tumoare constituită din țesut dentar, localizată pe un dinte sau pe un maxilar. (< fr. odontome) Vezi definitia »

CISTOTÓM s.n. Instrument chirurgical cu care se fac incizii pe vezica urinară. [< fr. cystotome, cf. gr. kystis – vezică, tome – tăietură]. Vezi definitia »