TEORÉTIC, -Ă adj. Referitor la teorie; întemeiat pe teorie. ♦ Specific teoriei; (p. ext.) abstract, rupt de practică. [< germ. theoretisch]. Vezi definitia »

CINÉTIC, -Ă I. adj. referitor la mișcare. ♦ energie ~ă = a) energie dezvoltată de un corp în mișcare; b) energie rezultată în urma procesului de dezasimilație; artă ~ă = artă care atribuie mișcării reale aceeași importanță estetică precum formei, culorii, liniei și compoziției. II. s. f. 1. ramură a mecanicii care studiază legile fenomenelor fizice bazate pe mișcarea materiei. 2. studiu al vitezei reacțiilor chimice. (< fr. cinétique, gr. kinetikos) Vezi definitia »

PSIHOANALÉPTIC, -Ă adj., s. n. (substanță psihotropă) cu acțiune psihotonică, euforizantă. (< fr. psuchoanaleptique) Vezi definitia »

OXÁLIC adj. (În sintagma) Acid oxalic = substanță solidă, albă, cristalizată, toxică, solubilă în apă, întrebuințată ca mordant în vopsitorie, la fabricarea cernelii, la scoaterea petelor de rugină, de cerneală etc. – Din fr. oxalique. Vezi definitia »

zărpălátic (reg.) adj. m., pl. zărpălátici; f. zărpălátică, pl. zărpălátice Vezi definitia »