strataghemátă, strataghemáte, s.f. (înv.) 1. (în forma: stratighimată) procedeu de război pentru înșelarea și surprinderea inamicului; stratagemă. 2. mijloc, procedeu ingenios pentru atingerea unui scop; stratagemă, șiretenie, șiretlic, tertip, truc, viclenie, vicleșug, manevră. Vezi definitia »

GAMETOGENÉZĂ, gametogeneze, s. f. (Biol.) Proces de formare a gameților. – Din fr. gamétogenèse. Vezi definitia »

mínă (míne), s. f. – Sursă, filon, zăcămînt. Fr. mine. Este omonim cu mină, s. f. (aparență, aspect, prezență, față), din fr. mine. – Der. miner, s. m., din fr. mineur; mina, vb., din fr. miner. Vezi definitia »

APOSIOPÉZĂ s.f. (Liv.) Reticență; întrerupere a vorbirii. ♦ Figură de stil constând în întreruperea unei propoziții sau fraze din cauza grabei ori pentru că interlocutorul poate înțelege singur ce ar mai urma să fie spus. [Pron. -si-o-. / < fr. aposiopèse, it. aposiopesi, cf. gr. aposiopesis < aposiopao – încetez să vorbesc]. Vezi definitia »

ETNOLINGVÍSTICĂ s. f. Curent lingvistic care susține că limba este un produs al societății și o funcțiune a culturii. – Din fr. ethnolinguistique. Vezi definitia »