SIVAPITÉC s. m. specie de maimuță fosilă, din neozoic. (< fr. sivapithèque) Vezi definitia »

ȘNEC, șnecuri, s. n. Transportor pentru materiale pulverulente sau în formă de pastă, format dintr-un arbore prevăzut cu o paletă elicoidală. – Din germ. Schnecke. Vezi definitia »

ÎNCẤNTEC s. n. v. încântic. Vezi definitia »

BROÁTEC, broateci, s. m. Animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde, cu pernițe vâscoase la vârfurile degetelor; buratic, brotac, brotan (Hyla arborea). – Lat. brotachus. Vezi definitia »

STURLUIBÁTEC, -Ă adj. v. sturlubatic. Vezi definitia »