CÁNĂ², căni, s. f. 1. Vas cu toartă care servește la băut sau la scos lichide dintr-un vas mai mare. ♦ Conținutul unui astfel de vas. 2. Vas de formă cilindrică în care se depune banda de bumbac, de in sau de cânepă, la cardele și laminoarele din filaturi. – Din bg. kana, germ. Kanne. Vezi definitia »

GRĂPĂTÚRĂ, grăpături, s. f. (Rar) Grăpat. – Grăpa + suf. -ătură. Vezi definitia »

CANTARIDÍNĂ s. f. alcaloid toxic extras din cantaridă, stimulator al creșterii părului și afrodiziac. (< fr. cantharidine) Vezi definitia »

CROMATOGENÉZĂ s. f. producere a unor substanțe colorante de către bacterii și fungi, ca rezultat al activității metabolice. (< fr. chromatogenèse) Vezi definitia »

BĂCĂUÁNCĂ, băcăuance, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Bacău. ♦ Locuitoare din municipiul sau județul Bacău. [Pr.: -că-uan-] – Băcăuan + suf. -că. Vezi definitia »